Şcoala din vacanţă- pentru bibliotecari şcolari şi nu numai

Notă explicativă: nu o să dau cu "copy-paste" (conform trendului de moment), dar voi folosi în mare măsură ceea ce am citit în eseurile de evaluare ale participanţilor. Pentru că nu am găsit eu cuvinte mai potrivite spre a exprima ce s-a întâmplat în zilele de curs, în mintea şi în sufletul celor care au fost acolo.

Ultimele zile ale unui iunie canicular ne-au adus participarea la cursul "Biblioteca şcolară mai aproape de elevi". Eu, 23 de bibliotecare şcolare şi o profesoară de limba franceză venită să afle mai multe despre cum să atragă elevii spre lectură. Plus oamenii de la Casa Corpului Didactic Dâmboviţa, fără de care aceste cursuri nu s-ar putea desfăşura în bune condiţii.
La început... 
-reticenţă
-oameni încărcaţi de diverse probleme, pe care le aduc cu ei fie că vor, fie că nu vor
-gândire inginerească şi calcule conform cărora vor fi cheltuiţi 50 de lei din cei 400, indemnizaţia unui bibliotecar cu jumătate de normă
-naveta din mai multe bucăţi
-mers pe jos, traversând oraşul spre CCD
-căldură mare şi sufocantă
-sală de curs fără aer condiţionat...
şi toate astea pentru un alt curs obositor, plictisitor...

Am început cursul şi am descoperit oameni dăruiţi meseriei lor; care m-au făcut să-mi amintesc de bibliotecara de la liceul meu: o fiinţă mică, ştearsă, aproape invizibilă în peisaj, dar un mare pedagog şi om de cultură, atunci când ne vorbea, când ţinea locul profesoarei de limba română, pe care ne-am fi dorit-o mai des plecată, ca să facem orele cu doamna bibliotecară.
Învăţare experienţială şi metode nonformale... funcţionează întotdeauna şi aduc rezultate bune, atât mie ca formator, cât şi formabililor.

La final...
-emoţie
-relaxare
-metode noi, care pot fi adaptate conform nevoilor ce apar în fiecare şcoală
-interacţiune, colaborare
-am descoperit copilul din noi şi l-am lăsat să se joace un pic
-am descoperit că nu există vârstă pentru a învăţa, că nu există limite în a descoperi tainele cărţilor
-învăţare şi eficienţă
-un suflu nou pentru modul de exercitare a profesiei de bibliotecar
-am învăţat că uneori pot spune "azi, Nu; poate mâine...; sigur mâine"
-am hotărât să nu lăsăm să treacă nicio zi fără să citesc, să văd şi să aud ceva frumos

P.S. în timp ce scriu, la ştiri, la TV, se vorbeşte despre Opera din Braşov, care a susţinut un spectacol în Piaţa Sfatului. O "altă lume", precum se vede, un alt mod de abordare, aşa cum a fost şi mesajul cursului despre care am relatat mai sus. 


P.P.S. Oricine a fost acolo poate adăuga orice... nu aveam cum să prind eu totul într-o singură postare!

Să scoatem, dar ce băgăm în loc?

M-am uitat cu stupoare la "Ora de foc", pe Realitatea tv. Doamnele Adriana Săftoiu, Marina Constantinescu, Melania Vergu şi un domn profesor de istorie (îmi cer scuze, nu i-am reţinut numele; oricum, e neimportant: nu a reuşit să facă faţă atâtor femei...) discutau despre somnul domnului ministru, somn provocat de manualele şcolare.
Că manualele alternative sunt de proastă calitate? Oho, de când o spunem noi, cei de la catedră, care ne vedem în situaţia de a nu avea ce manual alege, deşi sunt multe-multe...prea multe...
Că programele şcolare (curricula) au nevoie de revizuire? Şi asta spunem noi de mult timp, dar nu s-au făcut decât pe principiul "să se revizuiască, primesc; dar să nu se schimbe nimic"... în timp ce noi voiam "pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale".
Dar am trăit să aud ce nu auzisem până acum: că textele din manualele din limba română au nevoie de împrospătare; adică: Creangă e greu (regionalismele din poveştile lui au devenit arhaisme, copiii nu înţeleg despre ce e vorba în text.... care o fi rolul învăţătorului, al dicţionarului, o mai fi nevoie să le formăm elevilor un vocabular cât mai dezvoltat?), Goga e depăşit, Eminescu e prea folosit.... şi tot aşa... până i-au cam desfiinţat pe toţi. S-au luat şi de "Dumbrava minunată"; că fiul doamnei Săftoiu -sau un coleg de-al lui- a înţeles din această poveste că "e rău cu mamă vitregă". Oare a citit-o? Visul Lizucăi tot asta i-a transmis? N-o fi vorba şi despre imaginaţie în povestea asta?
Până la urmă, am rămas cu o nelămurire: ce autori şi ce lecturi/ texte consideră distinsele doamne că ar ar fi bine să apară în manuale?